APARIȚII EDITORIALE ȘI PARTENERI

ECONOMIA CIRCULARĂ ÎN ROMÂNIA

ECONOMIA CIRCULARĂ ÎN ROMÂNIA
Oportunități, angajamente tehnice, tehnologice și administrative
- Dr. Ec. Ilie Ionel CIUCLEA

Cartea „ECONOMIA CIRCULARĂ ÎN ROMÂNIA - Oportunități, angajamente tehnice, tehnologice și administrative” a fost lansată de Dl. Dr. Ec. Ilie Ionel CIUCLEA în cadrul conferinței internaționale A.R.M.D. - ISWA, ediția a IX-a, cu tema „Direcții de implementare a conceptului de economie circulară în managementul deșeurilor ca bază a unei dezvoltări durabile a localităților din România” ce a avut loc în perioada 19 - 21 Iunie 2019 la Mamaia, hotel Del Mar.

Cartea este o completare binevenită a volumului - BAZELE ECONOMIEI CIRCULARE. Ecotehnologii circulare pentru materii prime în infrastructuri energetice urbane - lansat anul trecut de același autor la cea de-a VIII-a ediție a conferinței A.R.M.D. - ISWA ce a avut loc la Mamaia.
  

BAZELE ECONOMIEI CIRCULARE

Ecotehnologii circulare pentru materii prime în infrastructuri energetice urbane
- Dr. Ilie Ionel CIUCLEA

Cartea de față este rezultatul unor îndelungi căutări, comparații, sedimentări de idei, concepte și soluții obținute din dezbateri cu oameni de știință și colaboratori, specialiști, cercetători, întrevederi oficiale cu responsabili și decidenți politici și strategici, participări la conferințe internaționale pe meridianele globului la care știința ecotehnologică s-a dovedit a fi tehnocratică și corporativă, mai presus de contradicții ori antagonisme intersubiective, politice sau de interes imediat.
În prefața acestei lucrări domnul prof. univ. dr. Ion VERBONCU face următoarele precizări: „Pe bună dreptate, economistul Ilie Ionel CIUCLEA, autorul prezentei lucrări intitulate Bazele economiei circulare. Ecotehnoligii circulare pentru materii prime în infrastructuri energetice urbane, observă că economia prezentului, în context funcțional și operațional, rămâne cantonată în liniaritate, iar managementul este angajat ca știință și artă în asigurarea conceptuală și instrumentală a orientării decidenților individuali și colectivi în atingerea obiectivelor, prin planificarea sensurilor evolutive pentru supraviețuirea tehnico-economică, formulată și formalizată încă tradițional în firme.
Volumul de față reprezintă un demers științific important, de frontieră în domeniul economiei și ingineriei contemporane aflate în proces de autodefinire a vectorilor lor inovativi pentru avansarea spre o lume mai durabilă”.

  Capitolul I al lucrării este intitulat Tendințe de instaurare a economiei circulare și arată incipiența apariției economiei circulare, respectiv instaurarea dominației ecotehnologiilor.
Se observă că, din perspectivele sustenabilității mediului înconjurător afectat de deșeuri, scenariile, alternativele ori variantele/soluțiile pot fi operaționalizate doar inter- și multidisciplinar.
În capitol este lansată și înfățișată semnificativ teza transformării „consumatorilor” în „utilizatori”, ceea ce semnalează începutul aplicării conceptului de desființare a deșeurilor.
  Capitolul II poartă denumirea Afectarea capacității ambientale a mediului și cuprinde descrieri ale influenței deșeurilor asupra calității factorilor de mediu, fiind lansată concepția revenirii la mulțimea de cicluri naturale ale vieții prin retransformarea proceselor și fenomenelor liniare generatoare de deșeuri.
Este lansată aprecierea că există subvenții dăunătoare mediului, iar acestea pot fi contracarate de elemente de reformă fiscală consolidată.
  În Capitolul III intitulat Ecotehnologizarea circulară. Reconceptualizarea risipei sunt exprimate rezultate ale cercetării întreprinderii de mediu în context de intereconomicitate, fiind sistematizate elementele manageriale structurale asiguratorii pentru funcționarea specifică a întreprinderilor de mediu (deșeuri).
Este promovată teza originală a integrării modulare a concepției și operaționalizării tratării deșeurilor pentru prevenirea, colectarea și valorificarea acestora, bazată fundamental pe conceptualizarea și reconceptualizarea risipei.
  Capitolul IV al lucrării are denumirea Ecocircularitatea energetică, în cuprinsul căruia se demonstrează nevoia de participare a deșeurilor la construirea grupei de materii prime energetice în infrastructurile urbane.
Se confirmă ideea că reciclarea energetică a deșeurilor municipael induce, în fapt, participarea energiei la circularizarea economică generală.
În legătură cu concepția de mai sus se află ecocircularitatea economică a resurselor/rezervelor de materii minerale și energetice, marcând un nou aliniament economic-ingineresc, și anume acela al circularității condiționalităților pentru afaceri de mediu prin valorificarea materială și energetică a reziduurilor și deșeurilor.
  În Capitolul V al lucrării de față este lansat Modelul economic circular, bazat pe participarea la soluționarea problemei deșeurilor, la obținerea sustenabilității generale combinând sustenabilitațile secvențiale, căutând direcțiile optime de avans concurențial și inovativ ale întreprinderilor de mediu.
În manieră originală, în capitol se propane înlocuirea modelului economic liniar contemporan cu modelul economic circular.
  Capitolul VI intitulat Modelarea strategică și tactică a economiei României pentru trecerea la economia circulară cuprinde referiri la obiectivitatea actelor decizionale investiționale de factură strategic în domeniul economiei circulare a deșeurilor prin modelarea varietății diferențiabile și a subcâmpurilor tensionale aferente.
Sunte prezentate elementele constitutive ale modelului strategic și tactic propus pentru alinierea Românieila tendințele în domeniul folosirii deșeurilor în economia circulară și este deslușită semnificația productivității resurselor într-un program denumit „zero deșeuri” în România și UE.
Modelarea corelativă a raportului dintre creșterea economică și afectarea mediului este folositoare la fundamentarea creșterii economice și a întrezăririi căilor de manifestare a sustenabilității transgeneraționale în economia circulară.
  Capitolul VII are titlul Afectarea capacității ambientale a mediului minier și urban. Studiu de caz comparativ: Valea Jiului - regiunea București - Ilfov .
În principal este reflectată influența deșeurilor miniere și municipale asupra calității factorilor de mediu, fiind realizate comparații, evidențiate aspecte comune, echivalențe și diferențieri între cele două zone cercetate.
Elementele de fezabilitate și fiabilitate conceptuală/modelistică pentru Complexul Integrat pentru Tratarea Energo-Termică Avansată a Deșeurilor - CITETA sunt asociate aserțional cu subvențiile dăunătoare mediului și elemente de reformă fiscală consolidată în domeniu.
  Capitolul VIII, având denumirea Considerații finale. Propuneri și recomandări, aduce în față sinteza elementelor contributive în plan științific din tema cercetată și expusă în cartea de față. Sunt avansate concluzii finale, propuneri și recomandări. Lucrarea cuprinde indexuri din care reiese numărul de desene, figuri, scheme, formule matematice, concepte, expresii și noțiuni, în proporție covârșitoare creație originală a autorului, intrate sub incidența copyrightului științific.

În esență, cartea de față este profund originală și poate fi considerată noutate cu înalt răsunet în domeniu, lucrare de deosebită amplitudine științifică, de mare actualitate.

PUBLICAȚII ISWA 2016: "Economia circulară"

ISWA consideră că managementul resurselor joacă un rol central în dezvoltarea sustenabilă și sectorul de management al deșeurilor este important în activitatea de optimizare a folosirii resurselor în cadrul economiei circulare.
Economia circulară reprezintă o mare oportunitate pentru sectorul de management al deșeurilor și este un catalizator pentru noi competențe, inovare, cunoaștere și dezvoltare și poate genera noi tehnologii, noi modele de afaceri și noi parteneriate.
Pentru a-și atinge potențialul, sectorul de management al deșeurilor trebuie sa își dezvolte propria "foaie de parcurs" către economia circulară și să ia în considerare necesitatea colaborării intersectoriale.
Grupurile de lucru ISWA au publicat o serie de 6 rapoarte referitoare la economia circulară:
  - Raport 1 - Tendințe și idei emergente
  - Raport 2 - Cicluri și cascade în economia circulară
  - Raport 3 - Inchiderea ciclurilor în economia circulară
  - Raport 4 - Carbon, nutrienți și soluri
  - Raport 5 - Energie și combustibili
  - Raport 6 - Resurse și oportunități în economia circulară
Concluziile acestor rapoarte sunt următoarele:
a) managementul sustenabil al deșeurilor poate furniza mai multe bunuri și un impact mai redus asupra mediului;
b) totul trebuie să înceapă cu prevenirea generării de deșeuri;
c) sunt absolut necesare tehnologii noi pentru închiderea ciclurilor de viață a diferitelor produse;
d) economia circulară are nevoie de energie la fel de mult cum are nevoie de materii prime și secundare (instalațiile WtE sunt în continuare o opțiune importantă);
e) este necesară deschiderea de piețe noi pentru deșeurile reciclabile;
f) este necesară revizuirea și completarea legislației din UE pentru asigurarea unei periode de tranziție fără impact major către economia circulară;
g) toți participanții trebuie să colaboreze și să se implice în perioada de tranziție către economia circulară (producători, consumatori, factorii de decizie politică și sectorul de management al deșeurilor).

PUBLICAȚII ISWA 2016: "Managementul deșeurilor din zonele muntoase"

Un management nesustenabil al deșeurilor generate în zone muntoase creează riscuri atât pentru ecosistemele și sănătatea populației din zonele montane cât și pentru zonele din aval.
Probleme generate de un management defectuos al deșeurilor generate în zonele montane afectează comunitățile din zonele muntoase, turismul, calitatea apeide suprafață și subterane, dezvoltarea ecosistemelor și aceste probleme au, în unele cazuri, un impact mai major decât în activitățile de management al deșeurilor din zonele de deal și câmpie.
ISWA a publicat în anul 2016, împreună cu UNEP, un raport cu titlul "Perspective ale managementului deșeurilor din zonele montane", raport în care sunt prezentate sursele de generare a deșeurilor, soluții de minimizare, tratare și eliminare precum și studii de caz.
Raportul se încheie cu recomandări specifice pentru implementarea și operarea de sisteme de management sustenabil în zonele montane, cum sunt:
i) implementarea de programe complete de monitorizare;
ii) consolidarea capacităților administrațiilor locale responsabile pentru managementul deșeurilor;
iii) creșterea gradului de conștientizare a populației, turiștilor, etc;
iv) implementarea de soluții tehnice modulare de mică capacitate pentru colectarea și transportul deșeurilor;
v) asigurarea și controlarea responsabilității generatorilor de deșeuri industriale din sectorul public și privat (ex. exploatări miniere, ferme), etc.

PUBLICAȚII ISWA 2016: "Foaie de parcurs pentru închiderea gropilor de gunoi"

ISWA a publicat în anul 2016 raportul "Foaie de parcurs pentru inchiderea gropilor de gunoi".
Raportul se deschide cu un mesaj care se adresează tuturor persoanelor și entităților implicate în managementul deșeurilor în special din zonele unde sunt operate cele mai mari gropi de deșeuri municipale (America de Sud, America Centrală, Africa, Asia) și care au o capacitate de depozitare de 22 milioane de tone pe an (producția mondială de cafea este de 8 milioane de tone pe an), iar acest mesaj este "Nu vorbim despre deșeuri! Vorbim despre oameni!". Această noua abordare include o mai clară definire a "dimensiunilor sociale a managementului deșeurilor" care include: conștientizarea populației, costurile de închidere, rezistența sectorului informal și în unele cazuri chiar a administrațiilor locale, regionale și naționale, refuzul populației pentru relocare, etc.
Raportul nu este un "ghid tehnic" pentru închiderea gropilor de gunoi dar prezintă impactul asupra populației și mediului a gropilor de gunoi (în anul 2016, în numai 7 luni, au murit la nivel mondial peste 750 de persoane), problemele financiare și economice, posibile surse de finanțare, criterii tehnice optime, etc.
În anul 2016, ISWA a început un program de ajutorare a comunității care trăiește din sortarea și vânzarea deșeurilor de ambalaje din groapa La Chureca din Nicaragua. Programul sigură fondurile necesare pentru 40 de copii să nu mai lucreze pe groapa de gunoi și să fie educați pentru o perioadă de 4 ani (clasele 4-8).
Raportul poate fi descărcat de pe www.iswa.org/roadmap_report.

Raport ISWA: "Globalisation and waste management"

ISWA a editat, în septembrie 2014, raportul final “Globalisation and waste management” (Globalizarea și managementul deșeurilor) elaborat de ISWA Task Force care acoperă o arie largă a problemelor legate de managementul deșeurilor. David Newman, președintele ISWA, precizează că:
“Raportul subliniază legăturile dintre lanțurile de distribuție globale, consumerism, creșterea populației, urbanizare, epuizarea resurselor și managementul deșeurilor. Subliniază criza umanității care se confruntă cu gropile de gunoi și cu nevoia de a asigura serviciul de colectare a deșeurilor de la jumătate din populația globului. Gropile de gunoi și un incomplet serviciu de colectare afectează sănătatea noastră și a mediului. Am subliniat de ce este nevoie de un efort colectiv la nivel global, la fel cum a fost în cazul luptei împotriva unor boli (SIDA, malaria), pentru a opri sute de milioane de tone de deșeuri ce poluează apele, pământul și aerul. Aceasta necesită cooperare la scară largă și, mai presus de orice, finanțare.
În acest raport ne-am confruntat cu o serie de subiecte. Ne-am concentrat pe sectorul de reciclare a maselor plastice și asupra modalității în care lanțul de distribuție global este afectat de practicile de reciclare în țările dezvoltate care se bazează pe piață, în special cea din China, pentru a-și asigura sustenabilitatea. Am căutat răspunsuri pentru creșterea numărului de muncitori din sectorul informal, în particular în țările în curs de dezvoltare, și cum să-i protejăm tranzitându-i către un sector mai formal. În final, examinăm rolul cooperării internaționale în dezvoltarea managementului deșeurilor în țările mai sărace economic și am aflat că acea cooperare internațională care ar fi trebuit să protejeze sănătatea oamenilor și mediul de deșeuri necontrolate este aproape nimic, un record mizerabil pentru comunitatea internațională ce trebuie schimbat în viitorul apropiat. ”

Raportul a fost elaborat de exchipa ISWA Task Force: Antonis Mavropoulos (Grecia), David C Wilson (Marea Britanie), Björn Appelqvist (Danemarca), Costas Velis (Marea Britanie), Jeff Cooper (Marea Britanie).

Din cuprins:

Despre ISWA
Preambul
Introducere
Mesaje cheie
Piețele globale de reciclare
  - Introducere
  - Piața hârtiei
  - Piața plasticelor
  - Traficul de deșeuri
  - Surse de deșeuri de plastic importate în China
Megaorașele și managementul deșeurilor
  - Megaorașele și Urbanizarea
Sectorul informal de reciclare
  - Studiu de caz - Sistemul de reciclare Linus Ganda
Dezvoltarea cooperării internaționale

Raport ISWA: "Global recycling markets: plastic waste"

ISWA a editat, în septembrie 2014, raportul final “Global recycling markets: plastic waste”, parte a raportului final “Globalisation and waste management”(Globalizarea și managementul deșeurilor) elaborat de ISWA Task Force.
„Masele plastice sunt materiale emblematice ce ne transformă viețile de 60 de ani datorită funcționalității lor. Producția globală de mase plastice, în principal din materii prime fosile, a crescut foarte mult, de la 1,5 mil. tone în 1950, la 288 mil.tone în 2012. Producția și consumul sustenabile și economia circulară necesită un consum minim de materiale virgine și emisii de gaze. Astfel, comerțul globalizat cu mase plastice este o opțiune majoră.”
Raportul a fost elaborat de exchipa ISWA Task Force: Antonis Mavropoulos (Grecia), David C Wilson (Marea Britanie), Björn Appelqvist (Danemarca), Costas Velis (Marea Britanie), Jeff Cooper (Marea Britanie).

Din cuprins:

Introducere
Piața deșeurilor de plastic
  - Reciclare și recuperare a deșeurilor de plastic, date comparative UE
  - Studiu de caz: Marea Britanie
  - O piață globalizată
  - Facori cheie de piață
  - Vulnerabilitatea și volatilitatea pieței
Principalele fluxuri de deșeuri transfrontaliere (import-export)
  - Vedere de ansamblu
  - China
  - Europa
  - Hong Kong: Zona Specială Administrată de China
  - Japonia
  - SUA
  - Asia de Sud-Est
Exporturi diferitelor tipuri de polimeri spre China și Hong Kong
  - Marea Britanie
  - Japonia
  - SUA
Ce se întâmplă în China?
  - China: Producția și cererea de mase plastice
  - Generarea de deșeuri autohtone de plastic
  - Importuri de deșeuri de plastic
  - Consumul estimat de deșeuri de plastic în China
Considerații despre sănătate și mediu
  - Considerații generale despre reciclarea plasticului în condițiile unei capacități slabe de control al mediului și de legislație
Provocări pentru comerțul transfrontalier
Previziuni

Patronatul Liga Citadina, implicare activă în serviciile de utilități publice 1993-2013

Asociația Patronală Liga Citadina împlinește în acest an 20 de ani de activitate (1993-2013). Liga Citadina a fost și este implicată în mișcarea patronală la nivel național, constant, viguros și cu mult profesionalism. Lucrarea de față este extrem de consistentă și bogată în informații, oferind celor interesați de domeniul serviciilor de utilități publice posibilitatea de a fi ținuți la curent cu experiența managerială a autorilor dar și cu cele mai noi tendințe și realizări pe plan mondial. Lucrarea poate reprezenta o provocare și pentru alte patronate sau sindicate de a se alătura acestui demers pentru transpunerea în practică a importantelor propuneri incluse în conținut.
Dr. Ing. Marius Eugen Opran - Președinte FNPSPR, Președinte UGIR-1903

În cadrul lucrării de față puteți lectura articolul Situri contaminate - prezentare de ansamblu semnat de Ing. Viorel Marcu - Director A.R.M.D.

Iacoboaea Cristina - Salubrizare urbană

De-a lungul timpului noțiunea de salubrizare urbană a evoluat, de la simpla strângere și eliminare a deșeurilor la metode de tratare performante, care nu pun în pericol sănătatea oamenilor și reduc poluarea mediului. Sarcinile autorităților locale/județene responsabile s-au extins iar acestea se ocupă în egală măsură de prevenirea apariției deșeurilor, cât și de valorificarea acestora. Există o procupare continuă la nivel european privind gestionarea deșeurilor, prin elaborarea de directive și adaptarea în permanență a acestora. România, ca stat membru, a transpus toată legislația europeană și trebuie să respecte prevederile acestora.
Cursul “Salubrizarea urbană” elaborat de ș.l. univ. dr. ing. Cristina Iacoboaea constituie o abordare cuprinzătoare și personală a elementelor de gestionare a deșeurilor: colectarea și transportul deșeurilor, reciclare, tratare biologică, tratare termică, depozitare. De asemenea sunt tratate elemente de legislație și caracterizate deșeurile din construcții și demolări.
Cursul este necesar studenților de la specializarea Inginerie Urbană și Dezvoltare Regională din cadrul Facultații de Construcții Civile, Industriale și Agricole. Poate însă fi utilizat și de reprezentanți ai administrației publice și de persoane implicate în gestionarea deșeurilor.
Conf. univ. dr. ing. Oana Luca - Catedra de Construcții Civile, Inginerie Urbană și Tehnologie

Îndrumar pentru cunoașterea contaminării mediului geologic

“Îndrumar pentru Cunoașterea Contaminării Mediului Geologic” de Nicolaie Heredea este o lucrare completă și coerentă, scrisă ca un îndrumar care reia, detaliază, comentează, explică, recomandă problematicele tehnice din reglementările existente și materialele tehnice în așteptare de promovare, punându-le toate cap la cap într-o abordare unitară a cunoașterii, pentru soluționarea contaminării solului și subsolului. Cartea oferă, în cele nouă capitole ale sale, sfaturi și recomandări profesionale despre ce este de făcut și care sunt caracteristicile unui sit contaminat complet și complex, în toate aspectele sale, pentru a putea decide cel mai bine, asupra a ceea ce este de făcut. Un îndrumar valabil și aplicabil cunoașterii oricăror tipuri de contaminări, inclusiv a celor radioactive.
Cartea poate fi parcursă de orice persoană interesată de domeniu și este utilă celor care se ocupă de sol, subsol, de monitorizare, de supravegherea radioactivității mediului, de inspecție și control, celor cu formări profesionale în științe ale pământului, consultanților sau prestatorilor de servicii de mediu care intenționează sau se ocupă de sol, subsol și de contaminări, precum și beneficiarilor, deținători de terenuri contaminate.

Managementul proiectelor și dezvoltarea durabilă

Lucrarea „Managementul proiectelor și dezvoltarea durabilă”, prin tematica abordată, se înscrie în domeniul preocupărilor existente pe plan mondial privind managementul proiectelor și dezvoltarea durabilă. Curpinde date și informații cu privire la noțiunile teoretice de bază privind absorbția fondurilor europene, și anume: fondurile structurale ale UE pentru perioada 2007–2013, programe operaționale românești pentru perioada 2007-2013, precum și tipuri de proiecte ce pot fi finanțate din fonduri structurale. Astfel, atragerea de fonduri europene trebuie să constituie o preocupare prioritară și permanentă a factorilor de decizie de la fiecare nivel, pentru ca această acțiune să poată fi materializată într-o perioadă scurtă de timp.
Această lucrare se adresează specialiștilor în domenii diverse cu accent pe elaborarea și gestionarea proiectelor, cu precadere pentru proiecte de dezvoltare durabilă în mediul rural.
Dinamica globalizării subinclude o multitudine de oportunităţi, dar implică, în acelaşi timp, şi o serie de riscuri potenţiale. Marea provocare este de a gestiona, într-un mod eficient, procesul de globalizare prin promovarea sustenabilităţii mediului înconjurător şi dezvoltarea rasei umane.

Managementul calității în serviciile publice

Apărută recent, la Editura Universității Transilvania din Brașov, această carte este rodul muncii de mai mulți ani și a unei experiențe de peste două decenii în domeniul serviciilor publice a domnului dr. ing. Ion Sorici. Cartea foarte bogată în informații atinge, în cele cinci capitole ale sale, toate fațetele acestui domeniu, care mai ales după integrarea României în UE a suferit mutații majore într-un ritm exterm de rapid.
Autorul își centrează întreaga pledoarie, pe introducerea în România a unui management performant în domeniul serviciilor publice, centrat pe satisfacția deplină a cetățeanului, așa cum este descris de altfel și în “Cartea Serviciilor”, pe care o și prezintă în ultimul capitol al acestei lucrări de excepție.

Gestionarea deşeurilor şi globalizarea de Antonis Mavropoulos

Interacţiunea dintre globalizare şi procesul de management integrat al deşeurilor solide a fost de puţine ori analizată şi cercetată, chiar dacă există o mulţime de lucrări interesante pe tema relaţiei dintre globalizare şi mediul înconjurător.
Relaţia dintre globalizare şi mediul înconjurător este determinată de legătura dintre mediul înconjurător şi economie. Fenomentul globalizării a adus puţin câte puțin diferite schimbări conceptului de “mediu înconjurător”. O mare parte a populaţiei consideră că problemele de mediu produc îngrijorare la nivel mondial, în contextul în care mediul înconjurător este un patrimoniu comun al umanităţii.
Dinamica globalizării subinclude o multitudine de oportunităţi, dar implică, în acelaşi timp, şi o serie de riscuri potenţiale. Marea provocare este de a gestiona, într-un mod eficient, procesul de globalizare prin promovarea sustenabilităţii mediului înconjurător şi dezvoltarea rasei umane.

ALTE APARIȚII EDITORIALE

Alte apariții editoriale pe care autorii rr. ing. Ion Sorici și drd. sociolog Claudiu Marius Ivan le prezintă în introducerea a două importante lucrări referitoare la dialogul social, respectiv „Studiu privind dialogul social în România in sectorul servicii de utilități publice” și „Ghid de dialog social în servicii publice - servicii de utilități publice”, apărute cu ajutorul unui grant norvegian.
Pentru apariția acestora au colaborat două asociații patronale „Liga Citadină a Serviciilor Publice și Comunale din România” și „Patronatul Serviciilor Publice” și o federație sindicală „Federația Națională a Sindicatelor din Serviciile Publice - SIGOL”